Variola maimuței

Variola maimuței este o boală virală care a fost raportată pentru prima dată în 1958 la niște animale de laborator ținute captive în scop de cercetare. În 1970 a fost raportat primul caz de transmitere a virusului la om. Boala este mai frecvent întâlnită în centrul și vestul  Africii ( fiind endemică în Benin, Cameroon, Africa Centrală, Congo, Gabon, Coasta de Fildes, Liberia, Nigeria, Sierra Leone și Sudanul de Sud).

Maimuțele și rozătoarele sunt purtători ai acestui virus.

Boala se răspândește de la animalele bolnave la om prin contact direct cu animalul bolnav sau cu produsele lui biologice (carne, sânge).

Boala se transmite de la om la om prin contact direct (haine, prosoape, așternuturi de pat, tacâmuri și vesela contaminată etc), adică membrii familiei și îngrijitorii pacienților sunt la risc mare de a se contamina. Bolnavii sunt contagioși în perioada simptomatică, adică 2-4 săptămâni. Deci variola maimuței nu este o boală foarte contagioasă, din acest motiv autoritățile nu se tem de o nouă pandemie, asemănătoare celei de COVID. Riscul de îmbolnăvire pentru populația generală (cei care nu îngrijesc și nu locuiesc împreună cu bolnavii de variolă) este mic.

Calea de transmitere este totuși un important subiect de studiu pentru autoritățile implicate. La acest moment se știe că virusul se transmite de la mama la făt fie prin placentă, fie prin cotact intim piele – la – piele (skin-to-skin).

Nu este sigur dacă purtătorii asimptomatici ai virusului pot sau nu transmite boala.

Simptomele includ febră, cefalee intensă (dureri de cap), dureri musculare (mialgii), dureri de spate (lombalgii), oboseală /fatigabilitate, ganglioni umflați (adenopatii) și leziuni cutanate care apar, în mod tipic , la 1-3 zile de la debutul febrei. Leziunile cutanate evoluează de la eritem spre vezicule cu lichid clar sau gălbui, cruste și apoi remit (asemănător varicelei); apar cu precădere la nivelul feței, palmelor și tălpilor, dar și la nivelul ochilor, gurii și organelor genitale. Simptomele durează 2-4 săptămâni și remit spontan, nu necesită tratament

Boala poate evolua cu complicații severe precum infecții ale pielii, ochilor, pierderea vederii, pneumonie sau deces la pacienții cu vârste extreme (copii mici, nou-nascuți, vârstnici) și la cei cu deficiențe imune (HIV/SIDA, cancere, tratamente imunosupresoare, transplant etc). Mortalitatea în țările endemice este estimată la 3-6 %.

Variola a fost prima boală din lume eradicată datorită vaccinării în masă a populației; acest deziderat s-a atins în 1980. Atunci s-a sistat vaccinarea anti-variolă, nemaifiind necesară.

https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/monkeypox