Toate virusurile, inclusiv SARS-CoV-2, care provoacă boala numită COVID, suferă anumite mutații în timp. Aceste mutații duc la apariția de tulpini noi denuite și variante noi ale virusului. Majoritatea mutațiilor nu au semnificație biologică, uneori, însă, aceste mutații modifică abilitatea virusului de a infecta organismul gazdă, pot influența severitatea bolii și răspunsul la tratament.
Organizația Mondială a Sănătății a urmărit evoluția virusului SARS-CoV-2 încă din ianuarie 2020 și a identificat mutații ale acestuia; unele dintre ele au fost catalogate ca Variante de interes iar altele au fost considerate Variante îngrijorătoare.
Statistica la nivel mondial arată că măsurile de prevenire a transmiterii virale sunt eficiente atât pentru prevenireaapariției de noi tulpini, cât și în scăderea numărului de îmbolnăviri și decese.
Reducerea răspândirii interumane a virusului prin respectarea tuturor măsurilor de igienă personală și publică (mască de protecție, distanțare socială, evitarea agomerațiilor, aerisirea spațiilor închise) și evitarea inoculării virusului la animale (în scopuri științifice și de cercetare) sunt măsuri foarte importante de prevenire a apariției de noi variante virale.
Variantele îngrijoratoare ale virusului sunt definite ca mutații genetice care conferă virusului capacitate sporită de infecție a organismului gazdă, cauzează forme mai severe ale bolii și necesită identificarea unor metode noi de diagnostic și tratament. În anul 2020 au fost identificate 2 astfel de variante: Alpha și Beta, iar in anul 2021, alte 2: Gamma și Delta.
Variantele de interes ale virusului sunt acele mutații genetice care nu îndeplinesc criteriile de îngrijorare. In cei 2 ani de pandemie au apărut 4 mutații de agest gen: Eta, Iota, Kappa, Lambda.
Varianta Delta a virusului SARS-CoV-2 este cea mai recent identificată, cu grad mare de transmisibilitate, fapt dovedit în cele 96 de țări în care această variantă a virusului a fost deja identificată.
Există câteva motive de îngrijorare, asupra cărora Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția:
1). Apariția variantelor virale cu capacitate mai mare de transmitere;
2). Creșterea mobilității și interacțiunii interumane, deci creșterea numărului persoanelor cu care intrăm în contact și, implicit, creșterea riscului individual de infecție;
3). Relaxarea măsurilor de distanțare socială;
4). Rata scăzută de vaccinare, la nivel globalș acest lucru se datorează fie accesului dificil la vaccinuri sau la servicii de sănătate, fie lipsei de informare a populației.
Totuși, lumea întreagă rămâne în continuare susceptibilă la infectarea cu oricare dintre tulpinile SARS-CoV-2.
Țările lumii se află în stadii diferite ale acestei epidemii încă în desfășurare; și oamenii de știință, cercetătorii și doctorii învață din mers despre acst nou virus și variantele lui.
Sunt multe lucruri ușoare pe care fiecare individ în parte le poate face pentru a se proteja pe sine și pe cei dragi:
- Știind care sunt riscurile, este mai ușor să te protejezi, așa că, în plimul rând INFORMEAZĂ-TE despre riscurile epidemiologice ale zonei în care trăiești sau pe care urmează să o vizitezi în vacanță;
- Spală-ți frecvent mâinile, poartă mască de protecție când este cazul, evită spațiile aglomerate, mai ales la interior, păstrează distanța și respect spațiul personal al tău și al celor din jurul tău, aerisește spațiile inchise;
- Informează-te cu privire la VACCINARE. Vaccinurile anti-COVID sunt foarte eficiente în prevenirea formelor severe și letale de boală. În acest caz moartea poate fi prevenită prin vaccinare, așa că dacă nu ai contraindicații, vaccinează-te! La nivel mondial rata de vaccinare este încă mică, motiv pentru care este încă deosebit de important respectarea normelor de igienă personală și social (mâini curate, spații aerisite, distanțare social, masca de protecție).
