Cele mai comune forme de diabet zaharat sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Ambele forme pot să apară la orice vârstă, însă copii sunt mai frecvent diagnosticați cu diabet zaharat tip 1.
Diabetul zaharat reprezintă o afecțiune cronică în care este afectată capacitatea organismului de a transforma hrana – în special zaharurile (hidrații de carbon) în combustibil pentru corp. Aceasta va duce la creșterea nivelului zahărului în sânge (glicemia) care în timp poate să afecteze inima, vasele de sânge, rinichii, ochii și sistemul nervos.
Diabetul zaharat tip 1 apare în momentul când pancreasul nu mai produce o cantitate suficientă dintr-un hormon numit insulină. În absența insulinei, corpul nostru nu mai poate utiliza zaharurile care astfel se acumulează în sânge.
Cauza exactă a diabetului zaharat tip 1 nu este complet cunoscută. De cele mai multe ori sistemul imun propriu (care în mod normal ar trebui să lupte cu virusurile și bacteriile care ne pot face rău) distruge celulele pancreatice producătoare de insulină.
Deși poate să apară la orice vârstă, există două perioade în care diabetul zaharat tip 1 este diagnosticat mai frecvent, și anume între 5-6 ani, respectiv 11-13 ani.
La copii, un prim semn poate să fie creșterea frecvenței cu care urinează, în special noaptea (copilul poate să înceapă din nou să ude patul). Alte semene de alarmă le reprezintă o sete permanentă, oboseala și scăderea în greutate în ciuda unei pofte de mâncare crescute.
În lipsa insulinei glucoza nu poate fi utilizată iar celulele rămân “flămânde”, ceea ce explică pofta de mâncare crescută.
Excesul de glucoză din sânge se va elimina prin urină și va atrage cu ea și cantități mari de apă (explicând urinările mai frecvente) ceea ce va duce la o senzație accentuată de sete (vor bea mai multă apă pentru a compensa pierderile prin urină).
În ciuda unui aport caloric mai ridicat va apărea o scădere în greutate datorită eliminarii glucozei prin urină.
Identificarea precoce a acestor simptome este importantă deoarece nivelele crescute de glucoză din sânge împreună cu deshidratarea cauzate de diabetul zaharat necontrolat pot afecta viața pacientului fiind necesară internarea de urgență și instituirea promptă a terapiei cu insulină.
Diabetul zaharat tip 2, era denumit anterior și “diabetul zaharat al adultului” deoarece acest tip de diabet apărea extrem de rar la copii. Odată cu creșterea ratei obezității la copil, un număr tot mai mare este diagnosticat cu acest tip de diabet. În plus față de greutatea în exces, alți factori pot crește riscul, cum ar fi prezența în familie a unui membru cu diabet sau prezența diabetului la mamă în timpul sarcinii (diabet gestațional). Simptomele sunt similare diabetului zaharat tip1, dar de obicei au un debut gradual. Insulina este prezentă la acești pacienți, dar în cantități insuficiente și nu poate fi utilizată corespunzător datorită excesului de țesut adipos (insulinorezistență).
Tratamentul poate să fie medicamentos dar uneori poate să fie necesară și administrarea insulinei. Concomitent se recomandă o dietă sănătoasă și activitate fizică.
Crearea unui plan pentru o dietă sănătoasă poate să fie de un real folos. Câteva sfaturi utile pentru alcătuirea meselor copiilor cuprind:
- oferă cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi
- include în dietă alimente cu conținut crescut de fibre cum ar fi orez brun, paste integrale, pâine integrală, mazăre, fasole
- alege sosuri și toppinguri cu conținut redus de grăsime
- carnea să aibă conținut redus de grăsime. Alege curcan, pui fără piele, pește.
- include uleiuri sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline în alimentație
- încearcă să alegi metode de gătire care nu necesită adaos de grăsime: fierbere, la abur, grătar, la cuptor.
Activitatea fizică ajută la mentinerea stării de sănătate.
Încurajează copilul să fie activ cel puțin o oră/zi. Joaca activă este cel mai bun exercițiu pentru copiii mici. Pentru copiii de vârstă școlară se recomandă o oră sau mai mult de activitate fizică moderată spre intensă. Copilul își va alege activitatea corespunzătoare pentru vârsta lui, și care să îi aducă o reală plăcere.
Limitează timpul petrecut în fața ecranelor. Copiii sub 2 ani nu ar trebui să fie expuși ecranelor iar pentru copiii mai mari acest timp nu ar trebui să depășească 1-2h/zi.
Implică întreaga familie în activitatea fizică. Este o metodă grozavă de a petrece timp împreună. În plus, copiii care își văd părinții făcînd activitate fizică doresc mai des să facă și ei același lucru.
